Adolescenți
Important
La fel ca adulții, adolescenții au drepturi din sfera sănătăţii reproducerii însă nu și le cer din varii motive (vârsta, lipsa informațiilor și a susţinerii sociale). În România cele mai mari probleme de sănătate sexuală şi a reproducerii ale adolescenţilor sunt:
- numărul mare de sarcini nedorite
- răspândirea HIV în rândul tinerelor cu vârste între 15-24 de ani
- rolul marginal pe care îl ocupă familia şi şcoala în educaţia sexuală a tinerilor.
Drepturile specifice adolescenţilor în domeniul sănătăţii sexuale
- Dreptul de a le fi luate în considerare opiniile atunci când se iau decizii care îi privesc
- Dreptul de a fi protejaţi de căsătorii forţate
- Dreptul de a fi protejaţi împotriva violenţei sexuale
- Dreptul de acces la informaţii legate de sănătatea sexuală, sexul protejat, contracepţie
- Dreptul la educaţie sexuală
- Dreptul adolescentelor însărcinate la servicii medicale adecvate în domeniul sănătăţii sexuale şi a reproducerii
- Dreptul la servicii medicale în domeniul sănătăţii sexuale care să fie prietenoase faţă de adolescenţi (adolescent-friendly)
- Dreptul de acces efectiv la justiţie în cazul încălcării drepturilor
Acces la servicii medicale prietenoase
Serviciile prietenoase faţă de adolescenţi trebuie să fie lipsite de prejudecăţi. Mulţi dintre adolescenţi se tem de etichetarea sau ruşinea care sunt asociate cu activitatea sexuală, sarcina, sau ITS-urile. Personalul medical ar trebui să fie instruit special pentru a putea lucra cu adolescenţii şi pentru a le oferi informaţii care să le protejeze sănătatea, fără a le judeca deciziile.
Confidenţialitatea e un alt element esenţial al serviciilor medicale prietenoase faţă de adolescenţi. O relaţie deschisă cu furnizorii de servicii medicale permite adolescenţilor să ia propriile decizii cu privire la viaţa sexuală şi sănătatea reproducerii. Nerespectarea confidenţalităţii poate fi un obstacol în apelarea la medic pentru că adolescenţii se tem că părinţii vor afla că sunt sau că se gândesc să devină activi din punct de vedere sexual.
Cifre
În România, în medie, adolescenţii au avut prima relaţie sexuală la 15 ani şi jumătate. În 2013, adolescenţii care și-au început viața sexuală avuseseră în medie 2,3 parteneri şi 68% dintre ei erau implicaţi într-o relaţie stabilă.
Când au fost întrebaţi cât de des au folosit prezervativul cu partenerul lor stabil în ultima lună, aproape jumătate (47%) dintre adolescenţii care şi-au început viaţa sexuală au afirmat că l-au folosit de fiecare dată. 20% dintre adolescenţi au declarat că au folosit prezervativul cu partenerul lor stabil aproape tot timpul.
Sarcina la adolescente
Chiar dacă o adolescentă rămâne însărcinată, ea îşi păstrează dreptul la educaţie, neputând fi exmatriculată pe motiv de sarcină. De asemenea, ea are dreptul sa întrerupă școala pe motive medicale pentru ca apoi să-și reia cursurile.
Numărul anual al sarcinilor la adolescentele din România e printre cele mai mari din Europa: între 1990-2010, anual la fiecare 1000 de adolescente cu vârsta între 15 și 19 ani, 41 nasc.
Statul român trebuie să ia măsuri pentru prevenirea sarcinilor nedorite la adolescente:
- → educaţie sexuală
- → servicii medicale adaptate nevoilor adolescentelor
- → acces la mijloace contraceptive
- → asigurarea respectării confidenţialităţii.
Citește și memoriul trimis de ONG-urile româneşti către ONU.
Personalul medical trebuie să respecte dreptul de a decide al minorilor. Medicii care informează din proprie iniţiativă părinţii cu privire la serviciile medicale solicitate încalcă obligaţia de confidenţialitate.
- în toate cazurile când este vorba despre „situaţii medicale legate de diagnosticul şi/sau tratamentul problemelor sexuale şi reproductive, la solicitarea expresă a minorului” (minor de 16 ani)
- indiferent de vârstă când minorul are discernământul necesar pentru a înţelege situaţia medicală în care se află, în situaţii de urgenţă, când părinţii sau reprezentantul legal nu pot fi contactaţi.
Educaţia sexuală cuprinzătoare şi accesul la informaţii
Adolescenţii au nevoie de educaţie sexuală cuprinzătoare pentru a se putea proteja de sarcini nedorite, infecţii cu transmitere sexuală (ITS-uri), inclusiv HIV. Fără informaţii complete şi uşor de înţeles, drepturile şi autonomia adolescenţilor privind sănătatea reproducerii sunt în mare parte compromise.
În România, unele elemente de educaţie sexuală se învaţă la disciplina “Educaţie pentru sănătate”, care face parte din categoria disciplinelor opţionale. Includerea acestei discipline în orar este la alegerea conducerii şcolii, nu a elevilor.
Informarea și educarea în domeniul sexualității trebuie să fie adaptate vârstei și nivelului de dezvoltare al grupului căruia i se adresează și trebuie să permită tinerilor să:
- → Dezvolte deprinderi de viață precum gândirea critică și comunicarea, negocierea, auto-dezvoltarea și deprinderea de a lua decizii;
- → Dezvolte valori și atitudini pozitive precum deschiderea în gândire, respectul față de sine și față de ceilalți, aprecierea de sine pozitivă și atitudini lipsite de prejudecăți;
- → Câștige informații corecte privind sănătatea și drepturile în domeniul sexualității și reproducerii.
Căsătoria copiilor
Definiție: acea practică prin care părinţii decid pentru copiii lor să se căsătorească în mod neoficial şi să îşi înceapă viaţa de cuplu; cel puţin unul dintre soţi are sub 18 ani.
În România încă nu există un cadru legal care să descurajeze căsătoria copiilor şi să îi sancţioneze pe cei care o impun. Dimpotrivă, legislaţia civilă permite căsătoria minorilor care au împlinit 16 ani, pentru motive întemeiate şi cu acordul părinţilor. Reglementarea căsătoriei minorilor este construită în jurul consimţământului părinţilor şi al avizelor altor instituţii, fără a acorda atenţie dorinţei minorilor înşişi de a se căsători. Căsătoria copiilor, ca practică vătămătoare, afectează drepturile fundamentale ale minorilor şi în special ale fetelor minore: dreptul la educaţie, dreptul la autonomia personală, dreptul de a decide liber dacă, când şi la ce intervale să aibă copii.
Utile
- → Broșură – drepturile reproducerii ale adolescenților
- → Memoriul transmis către ONU despre căsătoria copiilor practicată în România, solicitând ca statul român să ia măsuri concrete pentru combaterea acestei practici.
- → Art. 650 din Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind Reforma în domeniul sănătăţii
- → Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
Considerăm că e mai potrivită folosirea expresiei „căsătoria copiilor” în loc de „căsătorie timpurie” deoarece ilustrează mai bine faptul că victimele acestei practici sunt copiii.